RETROSPECTIVĂ 2019 | Motivele care au dus la ruperea coaliției de guvernare PSD-ALDE

Fisurile din alianța de guvernare PSD – ALDE au început să se vadă încă din vara anului trecut, când existau viziuni diferite asupra unor politici, în special asupra subiectului amnistiei și grațierii. Pe atunci, ALDE dădea semne că nu vrea să-și asume o ordonanță de urgență emisă de Guvern pentru amnistie și grațiere, subiectul fiind unul controversat.

La mijlocul lunii iulie 2018, purtătorul de cuvânt al ALDE Varujan Vosganian declara că formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu este promotorul unei ordonanțe.

În acea perioadă, ministru al Justiției era Tudorel Toader, care deși nu era înscris în niciun partid, fusese nominalizat în mandatul Cabinetului Dăncilă cu sprijinul ALDE.

Ministrul de atunci al Justiției, Tudorel Toader spunea, la sfârșitul lunii iulie 2018 că la Minister nu există un proiect privind amnistia sau grațierea. El sublinia că Parlamentul putea fi „generos” în an centenar.

„În istorie au fost multe acte de clemență referitoare la amnistie, eventual la grațiere. De fiecare dată, emitentul a prevăzut condițiile, dar și excepțiile – nu e normal să grațiezi, anmistiezi faptele grave împotriva persoanei. Suntem în an Centenar. Legiuitorul ar putea fi generos. Există în Parlament de anul trecut un proiect privind amnistia și grațierea. E vorba de o voință politică, o politică penală pe care legiuitorul are deplină libertate să o promoveze. Vom vedea dacă aceasta e calea de urmat. La Ministerul Justiției nu există nici în discuție, nici în elaborare sau avizare un proiect de act normativ – lege sau OUG – de amnistie sau grațiere”, explica Tudorel Toader.

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea afirma că, pentru el personal și pentru formațiunea pe care o conducea, ideea unei amnistii nu era o „iluzie juridică” și preciza că este necesară o soluție să se repare „nenorocirile cauzate de implicarea serviciilor și procurorilor în instanțe”.

„Dacă premierului, ministrului Justiției li s-a cerut să se găsească soluții pentru efectele acestor protocoale să fie șterse, nu trebuie să o mai lungească mult”, avertiza Dragnea.

Călin Popescu Tăriceanu, atunci președinte al Senatului, confirma existența unui proiect care viza amnistia la nivelul Parlamentului, însă spunea nu sunt discuții în acest sens în coaliția de guvernare.

„Am spus că nu trebuie să fie un subiect tabu. Având în vedere gravele excese la nivelul DNA, din trecut, prin care procedurile judiciare au fost grav prejudiciate, având în vedere că anchetele s-au făcut pe baza protocoalelor secrete ilegale, sigur se impune o măsură mai degrabă reparatorie, pentru că nu avem posibilitatea să știm care sunt procesele în care au fost condamnați vinovați sau nevinovați. De aceea s-a vorbit despre amnistie și grațiere. Nu am hotărât acest lucru. Din acest punct de vedere cel mai în măsură ar fi ministrul Justiției să propună o soluție”, explica Tăriceanu.

Reprezentanții ALDE dezmințeau, pe internet, informațiile din spațiul public potrivit cărora ar fi fost tensiuni în coaliție. Ei le catalogau drept „manipulări” și „intoxicări ale opiniei publice”.

În același timp, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu critica legea care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, cunoscută și sub denumirea de Legea offshore, care a fost susținută de Liviu Dragnea.

Păreri diferite și între Tăriceanu și Dăncilă

La un an de zile, deși conducerea PSD fusese preluată de Viorica Dăncilă, cei doi lideri ai coaliției nu se puteau înțelege în privința politicilor guvernamentale. Acest lucru a devenit vizibil mai ales când PSD și ALDE își anunțaseră candidaturile separate pentru alegerile prezidențiale.

După anunțarea rectificării bugetare din iulie, Călin Popescu Tăriceanu spunea că este nemulțumit de faptul că nu a fost consultat cu privire la proiect.

„Se discută rectificarea bugetară. Era normal să primesc o variantă, să fac o analiză și să venim cu comentarii sau propuneri. Am văzut doar o lungă list de amputări bugetare. Nu știu care este logica care stă la baza rectificării bugeetare”, a subliniat Tăriceanu, pe 24 iulie.

În lipsa unei consultări cu Viorica Dăncilă, ALDE a anunțat că nu va vota proiectul privind rectificarea bugetară. De asemenea, președintele formațiunii era nemulțumit de fondurile insuficiente pentru investiții și de tăierile bugetare de la unele ministere considerate de bază pentru dezvoltarea României: Transporturi, Educație și Sănătate.

Vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian lansa un avertisment „foarte serios” privind ignorarea cererilor referitoare la politicile fiscale.

„Mai este unul legat și de amnistia fiscală. Acolo, noi am solicitat ca alături de facilitățile acordate datornicilor, care ar putea să aducă fonduri suplimentare la buget și să susțină anumite companii în dificultate am solicitat facilități și pentru cei care-și respectă obligațiile. Noi nu putem să dăm sentimentul că suntem mai îngăduitori cu rău-platnicii decât cu bun-platnicii. Și această variantă a fost ignorată”, declara Vosganian.

În schimb, fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici infirma că urmau să fie tăiate fonduri la rectificare.

Ulterior, ALDE a transmis că rectificarea bugetară adoptată de Guvern este nerealistă, iar rezultatul exercițiului bugetar arată „incapacitatea administrativă de a pune în aplicare marile proiecte de investiții stabilite”.

ALDE a cerut o „reformă a instituțiilor statului, un nou program de guvernare, precum și o echipă guvernamentală restructurată care să aibă ca principal atu competența”.

Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis un ultimatum Vioricăi Dăncilă „să pregătească și să prezinte un set de măsuri care să răspundă acestor deziderate”.

În schimb, fostul premier nu a acceptat ultimatulul. Din contră, Dăncilă a anunțat că ia în calcul „o remaniere a miniștrilor care nu au performat și ajustarea programului de guvernare”.

PSD-ALDE merg separat la europarlamentare și prezidențiale

Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că nu susține ideea unor candidați pe listă comună de la cele două partide care formează coaliția. El motiva, în februarie, că ALDE vrea să reprezinte ideile liberale ale formațiunii.

Prin urmare, partidul condus de Tăriceanu a mers cu o listă proprie de candidați.

„Noi suntem un partid mai mic. Putem să avansăm și mai repede și am hotărât să începem campania cât mai devreme”, a explicat Tăriceanu.

După ce au obținut doar 4% din voturile exprimate, sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlamentul European, iar Liviu Dragnea fusese condamnat definitiv la pedeapsa cu închisoarea, unii lideri din ALDE deja luau în calcul ieșirea partidului de la guvernare.

Discuțiile din alianță în privința candidatului comun la prezidențiale au apărut încă din mai 2018, când Tăriceanu susținea că pentru a avea o șansă la alegeri, coaliția ar trebui să aibă un candidat comun.

Deja în luna iulie a acestui an, Călin Popescu Tăriceanu declara că are respect pentru partenerii de guvernare, însă spunea că dincolo de orgolii ar trebui ca alianța PSD-ALDE să aibă realism și pragmatism politic.

Acesta mai spunea că, în cazul în care nu ajunge la un acord cu PSD pentru prezidențiale, atunci ALDE va căuta o altă formulă de alianță care să includă Pro România.

Tăriceanu mai avertiza că în lipsa unei înțelegeri cu privire la un candidat unic PSD-ALDE la alegerile prezidențiale, coaliția va avea de suferit.

„Convingerea mea este că dacă vom merge cu mai mulți candidați, atunci riscurile legate de a nu ajunge în turul doi sunt foarte mari și candidaturile separate, dacă le vom hotărî așa pot să aducă în campanie o anumită stare de tensiune. Nu cred că va ieși mai întărită coaliția din alegerile prezidențiale”, a completat Tăriceanu.

De cealaltă parte, Viorica Dăncilă anunțase că opțiunea ei era să meargă în spatele altui candidat.

„Am considerat că voi merge cu un candidat, iar eu ca prim-ministru și președinte PSD îl voi sprijini. Dar nu vreau să creadă că sunt un om laș. Dacă partidul îmi va cere acest lucru și va crede că este singura soluție, voi accepta ceea ce spune partidul. Dar în acest moment, eu cred că este bine să avem un candidat și eu să sprijin acel candidat”, a punctat Dăncilă.

Social-democrații deja sondau mai mulți potențiali candidați la prezidențiale. Printre aceștia se numărau Eugen Teodorovici, Mihai Fifor, Liviu Pleșoianu, Șerban Nicolae.

În schimb, Tăriceanu spunea că sondajele interne arată că 90% din cei care votaul cu PSD și-au arătat susținerea pentru candidatura sa la alegerile din iarnă pentru un mandat la Cotroceni.

La nivel local apăreau scântei. În ciuda protocoalelor încheiate la București, liderii PSD și ALDE nu puteau colabora la Alba.

„Pe domnul Dîrzu eu îl cataloghez ca un Dragnea al politicii județului Alba, poate un pic mai viclean”, spunea președintele ALDE Alba, Ioan Lazăr, despre șeful social-democraților din județ. Lazăr îl acuza pe Ioan Dârzu că, din cauza lui, în Alba nu funcționa Coaliția.

Nu era pentru prima dată când liderul ALDE Alba își declara public nemulțumirea față de modul în care funcționa coaliția la nivel local. Înainte de alegerile europarlamentare, acesta a spus că social-democrații au uitat încă de la început că sunt la guvernare cu ALDE și își amintesc că sunt colegi doar când au nevoie de voturi.

Dăncilă validată candidat la prezidențiale. Tăriceanu susține că nu e un motiv pentru ruperea coaliției

Ca urmare a deciziei Comitetului Executiv (CEx) al PSD privind candidatura Vioricăi Dăncilă la prezidențiale, Tăriceanu spunea, pe 24 iulie, că o candidatură separată din partea ALDE nu însemna că se rupe coaliția de guvernare.

„Vom continua să rămânem parteneri corecți. Candidatura separată nu înseamnă o rupere a coaliției de guvernare. Voi face o campanie corectă, voi acorda respect doamnei Dăncilă, așa cum acord respect și celorlalți contracandidați, dar asta nu înseamnă că nu voi vorbi despre lipsurile, defectele contracandidaților mei”, explica Tăriceanu.

Cu toate acestea, liderul ALDE preciza că este o dezamăgire decizia PSD de a avea candidat propriu. Tăriceanu spunea că PSD își propunea să ajungă în turul doi, însă nu să și câștige un mandat la Cotroceni. El adăuga că va candida la rândul său la prezidențiale, din partea ALDE.

Ulterior, Tăriceanu avea să transmită mesaje mai tranșante și să precizeze că ALDE nu e legat „ombilical” de guvernare. El mai amenința că dacă PSD nu împarte responsabilitățile și ia decizii singur, atunci ALDE urma să renunțe la actul guvernării.

În același timp, vicepreședintele ALDE, Varujan Vosganian, declara că pierderea alegerilor prezidențiale de către Viorica Dăncilă ar arăta un „blat” cu Klaus Iohannis, candidatul PNL la prezidențiale.

Tăriceanu vrea să aducă Pro România la guvernare. PSD refuză

În ziua în care cele PSD și ALDE și-au anunțat candidaturile separate la prezidențiale, Călin Popescu Tăriceanu prezenta ca fiind oportună includerea în Guvern a Pro România.

Primarul general al Capitalei Gabriela Firea spunea că este deschisă la o astfel de idee. Ea susținea că o soluție pentru candidatura la prezidențiale era crearea unei alianțe electorale PSD – ALDE – Pro România în vederea desemnării unui candidat comun, cel mai bine plasat în sondaje.

Liderii celor trei partide au avut o întrevedere ca să discute despre coaliția de guvernare și formula cu care să meargă mai departe.

Însă din tabăra social-democraților, numărul doi în PSD Eugen Teodorovici nu accepta negocierile „pe sub masă, făcute fără știința și în ciuda partidului” și „predarea PSD ca ostatic”.

El transmitea că PSD este un partid prea important pentru a fi șantajat, indiferent de cine sunt cei care încearcă șantajul, făcând referire la condițiile ALDE pentru a rămâne la guvernare.

Astfel, la finalul unui CEx al PSD, Viorica Dăncilă anunța continuarea alianței de guvernare cu ALDE și de asemenea faptul că nu este „oportună” cooptarea Pro România la guvernare.

Ultimele reproșuri

Replicile dintre liderii politici arătau proporția fisurii între cele două partide de la guvernare. Călin Popescu Tăriceanu afirmat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că Guvernul funcționa din inerție și că nu voia să facă parte dintr-un Executiv „impotent”.

Totodată, Andrei Gerea sublinia că PSD dă dovadă de un dublu limbaj în privința coaliției de guvernare. El transmitea, în a doua jumătate a lunii august, că nu era prima oară când PSD încerca să scoată ALDE de la guvernare, purtând negocieri în trecut cu alte partide.

Pe 21 august, a avut loc o întâlnire la Vila Lac între lideri ai coaliției de guvernare, la care cei doi au discutat mai bine de două ore, însă nu au ajuns la o înțelegere privind restructurarea Guvernului.

Cinci zile mai târziu, liderul ALDE avea să anunțe decizia partidului de a rupe alianța cu PSD și de a ieși de la guvernare.

„Coaliția a funcționat defectuos. Am încercat să credităm această guvernare pentru că am considerat că e nevoie de o anumită stabilitate politică și nu am obiceiul să fac opoziție în cadrul Guvernului. De aceea am considerat să ne despărțim. Noi vom trece în opoziție. Am renunțat la candidatura la prezidențiale, pentru a nu se mai spune că intenția de a părăsi coaliția”, a motivat Călin Popescu Tăriceanu.

ALDE a decis atunci și formarea unei alianțe electorale cu Pro România în vederea susținerii, în postura de candidat independent, a lui Mircea Diaconu la prezidențiale.

Președintele ALDE mai spunea că partidul va acționa ca un partid de opoziție și va vota moțiunea de cenzură al PNL la adresa Guvernului Dăncilă.

În plenul reunit din 10 octombrie al Parlamentului, moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă a fost adoptată cu 238 de voturi „pentru”, cu cinci peste cele necesare reușitei demersului. Voturile pentru moțiune au venit și din partea ALDE. Au fost și trei parlamentari ai PSD care au votat în favoarea demersului Opoziției de a demite Guvernul.